Dr. Ala Mîndîcanu despre sistemele electorale, deputații Diasporei și „sperietoarea” transnistreană

Ala Minidicanu-Montreal-Canada-fost parlamentar-Diaspora MD

În ultimele zile apar tot felul de informaţii despre opiniile Diasporei privind reforma sistemului electoral din Republica Moldova. Unele reportaje susțin că „Diaspora susține votul uninominal”, altele afirmă cu tărie că „Diaspora se pronunță împotriva votului uninominal”.

Cine poate vorbi în numele Diasporei

Diaspora nu există ca o unitate consolidată cu personalitate juridică. Diaspora, în contextul discuțiilor despre  sistemele electorale, este o parte din Electorat.

Nu poți vorbi în numele întregului electorat. Votul cetățeanului, oriunde s-ar afla el, e unul „universal, egal, direct, secret şi liber exprimat” (Constituția Republicii Moldova, art.61 (1). Operarea cu noțiuni precum „opinia Diasporei” nu  este altceva decât manipulare și inducere în eroare a opiniei publice.

Cu alte cuvinte, diferiți reprezentanți ai electoratului, aflați permanent sau temporar în Republica Moldova sau în afara hotarelor sale, pot vorbi despre sistemul electoral existent NUMAI în nume propriu. Înțeleg dorința unor partide de a-și asuma „opinia favorabilă a întregii Diaspore”, dar aceste interpretări nu țin decât până la apariția unei alte opinii, tot din Diasporă…

Am mai spus-o și anterior, Diaspora nu poate fi încadrată în verticala puterii, oricât și-ar dori unii acest lucru. Votul celor plecaţi  nu poate fi „cumpărat” cu câteva locuri în Parlament. Alegătorul din Rusia va vota  în baza unor valori, iar alegătorul din Occident va vota în baza altor valori. Până la urmă, tot electoratul principal din Republica Moldova decide viitorul acesteia. Și aici apare problema valorilor promovate de elitele politice. Vectorul european încă nu a devenit ireversibil, iar pericolul unui recul totalitar este încă foarte  puternic. Iată unde e problema cea mare, restul fiind doar jocuri propagandistice…

În cele ce urmează voi încerca să formulez pe scurt opinia personală, bazată pe experiența mea de fost deputat și participant la mai mule stagieri internaționale privind procesul politic.

Sisteme electorale

Un sistem electoral nu este nici bun, nici rău.  Este doar un set de reguli conform cărora se desfășoară procersul electoral într-un stat. Nu există sisteme electorale perfecte. Chiar și sistemul electoral american, care a rămas neschimbat de-a lungul  secolelor, e supus criticii, mai ales după votul din 8 noiembrie 2016, când un candidat a pierdut alegerile prezidențiale, chiar dacă pentru el au votat cu vreo 3 milioane de alegători  în plus…

Conform practicii ţărilor democratice astăzi exista trei sisteme electorale:

Majoritar sau uninominal, când unei circumscripții îi revine un mandat de deputat. Alegătorul primește un buletin cu mai multe nume de candidați. Exemple: România, SUA, Canada etc.

Proporţional, când deputații sunt aleși pe liste de partid, în una sau mai multe circumscriptii. Alegătorul primește un buletin cu siglele partidelor concurente, iar lista candidaților de la fiecare partid se afișează în secția de vot. Partidele care nu trec pragul electoral stabilit prin lege rămân în afara parlamentului, iar voturile date acestora se repartizează printre partidele care au reușit să acumuleze procentajul necesar. Candidații independenți apar şi ei în  buletinul de vot, dar nu prea pot concura cu partidele, pentru ca alegatorul preferă să-și dea votul pentru un partid cu 101 de deputați, nu  pentru o persoana care, oricât de calificată ar fi, nu poate trece de pragul de 1% și nici nu poate  face prea multe de una singură, chiar daca trece de acesta. De aceea toți anii  din 1994 încoace, NICIUN candidat independent nu a trecut  în Parlament în baza actualului Cod Electoral. Exemple: Republica Moldova, Suedia etc.

Mixt, când un anumit  procent de mandate se repartizează conform sistemului majoritar, iar alt procent  – conform celui proporțional. Alegătorul primește două buletine, unul cu numele candidaților concreți,  în  care se va bifa numai un nume, iar celălalt cu siglele partidelor concurente, în care se va bifa sigla partidului preferat de alegător. Exemple: Rusia, Albania etc.

Primul parlament  „independent” din 1990 a fost ales conform sistemului mixt, adică 50% din mandate au revenit circumscripţiilor uninominale, iar alte 50% au fost repartizate conform listelor partidului comunist. Acel parlament a modificat sistemul electoral, astfel că alegerile din 1994 au avut loc deja în baza sistemului actual, adică proporțional, cu o singură circumscripție, iar numărul deputaţilor s-a redus de la 380 la 101. Codul electoral a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului, dar nu a „atins” sistemul proporțional și nu a admis crearea circumscripțiilor.

De ce modificarea sistemului electoral este astăzi un lucru necesar?

Eu întrevăd trei probleme în acest sens care împiedică dezvoltarea democratică, economică și politică. Rezolvarea lor poate fi obținută parțial prin reforma sistemului electoral actual.

Prima problemă cred că este supracentralizarea listelor de partid în condițiile unei singure circumscripții naționale, cu o singură listă pentru un partid politic. Prin acest sistem verticala puterii devine indestructibilă, greoaie, supusă viciilor interne. Pretendentul la postul de deputat poate să nu aibă calificarea necesară, el nu depinde de alegătorul concret, ci doar de voința liderului  de partid, care îl pune sau nu în liste și de banii de care dispune. Mediul politicului se transformă tot mai mult într-un business dur. Tot mai puțini specialiști și persoane cu adevărate calități de legislator vor și pot să intre în politică. Candidații devin „aleși ai poporului” numai dacă  se bucură de încrederea șefului, dacă fac parte din „gașcă” și dacă vin în campanie cu finanțare, indiferent dacă este sau nu legală. Respectiv, ajungând la putere, aceștia sunt interesați în primul rând să-și recupereze „investițiile”, nu să elaboreze legi…

De aici vine și a doua problemă legată de sistemul electoral actual: corupția. O campanie costă mult, liderul partidului gestionează finanțele cum știe el. Organele statului nu sunt interesate să supună unui control riguros respectarea art. 23 și 24 din „Legea privind partidele şi alte organizaţii social-politice”, care se referă la veniturile și cheltuielile partidelor.

Și  mai e o problemă care ne dă bătăi de cap în campaniile electorale de la 1994 încoace, cea a Transnistriei. Cică, dacă întroducem circumscripțiile, pierdem Transnistria…

Au trecut peste 20 de ani, Transnistria  nu a mai revenit acasă, iar sistemul politic s-a adaptat foarte bine la necesităţile elitelor și folosește „sperietoarea” transnistreană în interesul propriu.

 

Ala Mindicanu-sectia de vot Montreal-Canada-Alegeri prezidentiale MD-13 noiembrie 2016-800px

Ala Mindicanu, membra a Sectiei de vot din Montreal, Canada, la alegerile prezidentiale ale R. Moldova din 13 noiembrie 2016

 

Votul uninominal poate nu e cea mai bună variantă pentru Republica Moldova, dar nici demonizat nu trebuie.  Este adevărat că alegătorul poate fi „cumpărat”, dar acest lucru se întâmplă și în cazul celorlalte  sisteme electorale, corupția fiind prezentă în toate domeniile vieții politice, economice, judiciare…

Pentru Diasporă sistemul uninominal discutat pe larg înseamnă dispersarea voturilor sale, cele câteva (patru-cinci) mandate pentru Diasporă presupunând existența a câtorva circumscripții care împart votul cumulativ al Diasporei la patru-cinci…

În schimb votul uninominal apropie aleșii poporului de alegătorul concret,  îi face dependenți de comunicarea directă cu cetățenii și  limitează verticala puterii, transferând o parte din putere elitelor locale. În favoarea sistemului majoritar ar putea fi și argumentul turului doi, când doi din candidații cu cel mai mare număr de voturi se confruntă între ei. Personalitățile cu o reputație bună, cunoscuți și respectați de către cetățenii din circumscripția concretă au șanse reale să câștige în fața unor pretendenți dubioși care vin cu  orez și zahăr înaintea alegerilor. Mai ales că astăzi, lumea având acces la internet, orice încercare de fraudă se poate documenta pe loc…

Poate sistemul uninominal favoriza sau defavoriza un partid aparte?  Numai în măsura în care electoratul, societatea, presa o permit.  Acest lucru e valabil  în cazul oricărui sistem electoral.

Sistemul proporțional, DAR cu introducerea circumscripțiilor, ar  putea fi, după mine, o variantă acceptabilă pentru Republica Moldova, chiar dacă și el ar afecta direct alegătorul din Diasporă, stabilirea circumscripțiilor reducând esențial capacitatea de coagulare a voturilor Diasporei pentru un partid sau altul. Totuși, introducerea circumscripțiilor atât în cazul sistemului majoritar, cât și în cel al sistemului proporțional sau mixt, ar fi benefică oricum, descentralizând puterea și diluând verticala autoritară.

Transnistria ar putea fi încadrată în componența circumscriptiilor  naționale „tăiate” pe orizontală, cu includerea raioanelor din stânga Nistrului. Aici este important să contracarăm utilizarea tehnicilor de manipulare a maselor și votul multiplu, Rusia fiind foarte bine „echipată” în acest sens.

Crearea circumscripțiilor devine, după mine, punctul principal al reformei electorale.  Prin această reformă partidele mici ar putea şi ele concura cu cele mari, lucru benefic pentru transparență, competiție și democrație.

Eu nu aș exagera pericolul „cumpărării” voturilor.  Astăzi, cu tehnologiile informaționale moderne, cu celulare performante și cu internet, este extrem de greu să vii cu un camion plin de orez în sat  – concurenții vor fi mereu pe fază și vor informa imediat CEC-ul și opinia publică despre cazurile de încălcare a legii. Să ne amintim de unul din candidații la alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, care a venit cu „cadouri” în campania electorală și a fost eliminat din cursă…

Despre deputații din partea Diasporei

Deputați aleși din Diasporă… Am urmărit  la televizor niște sondaje și am sesizat care sunt așteptările oamenilor simpli. Cetățenii așteaptă de la eventualii aleși din Diasporă ceva de genul serviciilor consulare… Amintesc aici că un deputat, de oriunde ar veni, trebuie să-și facă datoria de legislator și nimic altceva.

Anume odată cu introducerea circumscripţiilor reprezentanții Diasporei ar putea avea cele mai mari șanse să nimerească în Parlament. Partidele trebuie să fie interesate să găsească persoane calificate din Diasporă, să le includă în liste şi să le ofere şansa să contribuie la îmbunătățirea legislației naționale.

Pe de altă parte… Credeți sincer că o persoană școlită, venită de la Londra sau Washington, are șanse reale să se integreze din mers în sistemul politic de la Chișinău? Mă îndoiesc. Și mai e ceva, nici cei din Diasporă nu sunt cu toții îngeri, unii din ei au nași și cumătri suspuși la Chișinău, care îi vor pune cu plăcere în liste…

În concluzie: o reformă a sistemului electoral se impune, o dorim noi sau nu. Sper, totuși, că Parlamentul, așa cum este el, va găsi soluția cea mai potrivită pentru un stat democratic, aflat (parcă) în drumul său spre Uniunea Europeană. Și mai sper că vectorul european este ireversibil și că cei plecați cândva de acasă vor putea reveni cu drag și cu mândrie pentru succesele Republicii Moldova, la dezvoltarea căreia contribuie, an de an, financiar, și electoral.

 

Ala Mîndîcanu, PhD,

Montréal, Canada

 

Ion Raţă – „Dorul de fraţi” (DORul celor din diasporă), pe versuri de Ala Mîndîcanu

 

 

 

Flacăra TV recomandă şi:

Sondaj: Peste 50% dintre moldovenii plecaţi peste hotare nu doresc să revină în ţară

Tribuna Diasporei! Ala Mîndîcanu crede în mobilizarea Diasporei pentru schimbarea situației de-Acasă

Diaspora a înaintat propuneri de modificare a Codului Electoral al R. Moldova privind votul peste hotare

 

Vadim Brînzan din SUA: „Noi, diaspora, 1 mln de oameni, nu suntem reprezentaţi în organele puterii de stat”

Medicul Eduard Gherciu din Italia propune crearea unui organ autonom de coordonare a Diasporei MD

Vlad Spânu din SUA: E ridicol ca o ţară de 3 mln oameni să aibă 12 candidaţi, iar SUA cu 320 mln – 4

 

Ala Mîndîcanu: „Lidia Istrati a ars ca o flacără… S-a dăruit Cauzei în totalitate”

Ion Raţă – „Dorul de fraţi” (DORul celor din diasporă), pe versuri de Ala Mîndîcanu

Primul turneu International Flacăra Film: cu artiştii Eugen Doga şi Vasile Iovu – Canada şi SUA (15-18 august 2015)

Canada// Ambasada Moldovei şi diaspora au aprins „Focul din Vatră” în America de Nord

 

 

Sursa material: Ala Mîndîcanu / Flacăra TV & Film

Sursa foto: pagina fb Ala Mîndîcanu

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md