DOC.// Filmul documentar „Maria Tănase” de Laurenţiu Damian (1986), interzis de regimul Ceauşescu


„Colo sus în poieniţă / Şade calul lui Gheorghiţă / Priponit de-o garofiţă” (din cântecele Mariei Tănase)

Să vrei să faci un documentar în 1986 despre regina cântecului românesc, Maria Tănase, era o mare îndrăzneală atunci când în Ţara Românească nu exista decât o singură pereche de regi – Ceauşeştii, dar să reuşeşti a o duce la bun sfârşit însemna o adevărată performanţă. Trebuie să ne amintim că fiecare cuvânt elogios închinat altcuiva decât perechii dictatoriale era pur şi simplu interzis, iar a dezvolta o pagină, fie ea şi de istorie, a unei alte glorii decât a celor doi şi a PCR putea părea o utopie.

Filmul, prea scurt din păcate, al lui Laurenţiu Damian, închinat Mariei Tănase a reuşit să treacă prin toate furcile caudine ale epocii şi să rămână cu adevărat un document. În primul rând, pentru că apare casa în care s-a născut cântăreaţa – o oază din timpurile de altădată ale pitoreştilor mahalale bucureştene, plină de căldură, de poezie argheziană şi nu numai: flori, flori, geamuri cu perdele vechi, tablouri, prispă plină de „cioloboaie”, eventual şi „flori de mucegai”, deşi nu ne sunt arătate. Un moment de poezie, inspiraţie şi melancolie, care ne propulsează direct în universul muzical al Mariei.

Maria Tanase tanara-500pxEste mare păcat că nu s-a putut conserva şi transforma în casa memorială „Maria Tănase”, mai ales că, în locul ei, nu s-a făcut decât un parc. Totuşi, cu ocazia centenarului naşterii ei, a fost ridicat pe acele locuri un bust al artistei, spre aducere aminte.

Non omnis moriar!” 

Viaţa şi cântecele Mariei se potrivesc perfect acestei cugetări latine a poetului Horaţiu („Nu voi muri cu totul”), iar filmul tânărului regizor de atunci chiar asta face, încearcă să reconstituie momentele importante din cariera ei.

Ca un omagiu adus locurilor şi locuitorilor din Bucureşti care inspirau poeţii şi cântăreţii – populari sau nu – Laurenţiu Damian realizează un alt moment frumos de aducere aminte: „Azi Maria lu’Tănase / Cântă-n târgul Moşilor / Din Obor!” Imaginilor de arhivă cu Moşii din Oborul de altădată, cu oameni extaziaţi în faţa miracolului prezenţei cântăreţei, li se opune o imagine cenuşie a tarabelor goale din Oborul ceauşist. Ce ne oferă astăzi Oborul, e o altă poveste. Tot la rubrica „document” pot fi trecute cu brio şi interviurile realizate de cineast cu colegii şi apropiaţii Mariei, care, aproape toţi, au părăsit această lume: celebrul, şi uitatul din păcate, folclorist Harry Brauner, Gică Petrescu, Ioana Radu, Aurora Şotropa, actorii Mihai Berechet, Dan Nasta, George Oancea, sculptoriţa Florica Hociung, şoferul Nea Iordache, coreptetitorul.

Maria Tanase-grup feteAici Gică Petrescu ne prezintă una dintre cele mai bune caracterizări ale ei: „Era o tânără de o distincţie extraordinară. Era frumoasă. Avea o voce foarte interesantă, gravă, cu o dicţie perfectă, calităţi la care se adugă şi o eleganţă deosebită pentru prezenţa scenică, dar şi o generozitate ieşită din comun.

Mai mult decât binevenită e intervenţia Ioanei Radu, marea interpretă a romanţelor româneşti (gen muzical aproape sau chiar dispărut de-a binelea din peisajul muzical contemporan, spre marea pierdere a tinerilor, dar şi a spiritualităţii noastre). Ea punctează, pe fundalul sonor al câtecului „Bătrâneţe haine grele”, lipsa de interes a cineaştilor faţă de fenomenul Maria Tănase, după care au rămas nepermis de puţine înregistrări.

 

A murit cântecul”,  pregăteşte finalul regizorul, după care imagini cu Iisus Pantocrator şi din interiorul unei biserici, uimitoare pentru acele momente de comunism ateist, preced imaginile-document de la înmormântarea Mariei. Dar, înainte de aceasta, după mărturiile epocii, şi la Savoy, acolo unde a fost depusă artista, un adevărat pelerinaj are loc zi şi noapte, iar admiratorii se calcă în picioare pentru a mai vedea o dată chipul Mariei.

 

Maria Tanase-la masa tacerii-costum popular-400pxSe spune că un milion de oameni ar fi condus-o pe măiastră spre cimitir.

Vedem şi noi azi, graţie acestui documentar, o „imensă mulţime care, prin numărul ei, te duce cu gândul la vreun exod uriaş, la vreo roire de popor în restrişte, însoţea la locul de veci pe Maria Tănase. În fruntea convoiului înainta un car, a cărui povară de coroane şi jerbe de flori sporea necontenit pe ultimul ei drum. Urma carul mortuar, purtând plăpândele ei rămăşiţe. De pe terasele şi balcoanele înţesate, de la ferestrele deschise cădeau fără întrerupere buchetele supremului bun-rămas. (..) – scrie Ion Vinea  în „Glasul Patriei”.

 

 

Filmul documentar „Maria Tănase”, realizat de Laurenţiu Damian în 1986 (cu subtitre în franceză)

 

 

 

Cântecul Mariei e un cântec din „gura de rai”, unde cerul e albastru, codrul verde, mioarele liniştite,  ţăranul înţelept, iar florile de câmp ajută la priponirea calului.

Cui îi place Maria Tănase ar trebui să aibă filmul despre ea în casă, iar atunci când i se face dor de codrul verde să-l pună, să-şi mai ostoiască aleanul.

Filmul, realizat în 1986 la Studioul Sahia de Laurenţiu Damian, împreună cu directorul de imagine Mircea Bunescu, a fost interzis de cenzură timp de 4 ani. A primit Premiul UCIN în 1990 şi Premiul pentru cel mai bun film documentar la Festivalul Filmului de la Costineşti.

 

  Maria Tanase canta cu taraful

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

20 februarie 1938 – vocea Mariei Tănase se auzea în premieră la Radio Bucureşti

Vlad Pohilă despre Măiastra Maria Tănase: „Mi-e dragă de cînd am auzit-o prima data…”

Povestea de iubire dintre Constantin Brâncuși şi Maria Tănase

 

DOC. // Testamentul Mariei Tănase: Ritualul înmormîntării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare acţiuni…

 

DOC. 22 iunie 1941 // Ordinul gen. Ion Antonescu: „Ostaşi, treceţi Prutul!” şi telegrama de aprobare a Regelui Mihai I

28 iunie (1940) – dată de trei ori tragică în Istorie: 2. Cedarea Basarabiei, n. Bucovinei, ţ. Herţa (FILM de epocă)

Două filme despre Mareşalul Ion Antonescu, de Stelian Tănase şi Felicia Cernăianu

 

 

Sursa material: Aarc / Rodica Pop Vulcănescu

Sursa foto: Internet

Sursa video: colecţie privată

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentariu (1)

  1. […] DOC.// Filmul documentar „Maria Tănase” de Laurenţiu Damian (1986), interzis de regimul Ceauş… […]

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter