DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951)


Oare ce-ar zice academicienii dacă ar trăi și ar trebui să recitească?
Prima execuție a lui Constantin Brâncuși la Academia Republicii Populare Române.

Un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii Literatură și Arte s-a transformat într-un un document de istorie întunecată.

Academicieni și intelectuali români de prima mînă, universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre cele mai antiCulturale momente din istoria Academiei Române: o dezbatere legată de opera lui Constantin Brâncuşi.

Această şedinţă a avut loc în urma ofertei sculptorului român de a lăsa moșternire României circa 200 de lucrari și atelierul său din Impasse Ronsin nr. 10.

Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuşi şi și astfel o importantă parte a moștenirii Brâncuşi a ajuns în proprietatea statului francez.

Ce a putut face politica din academicieni, din Academia Română şi din arte vedem abia acum, cînd ”omul nou” s-a făcut praf iar ”viitorul luminos” din anii comunismului s-a întunecat demult.

 

DOCumentul transcris de redacţia publicaţiei Cotidianul:

Proces verbal Nr. 10

al sedinței din 7 martie 1951

Ședința este prezidată de tov. Acad. M. Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I. Iordan, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Al. Toma, G. Oprescu, Jean Al. Steriadi, V. Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof. Al. Graur, Prof. I. Jalea, I. Panaitescu-Perpessicius și K.H. Zambaccian.

Și-au scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.

  1. Se citeste procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
  2. Tov. Acad. I. Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad.G.Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.
  3. Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.

Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev ”Teoria leninistă a reflectării și artă ” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.

Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

Tov. Acad. Călinescu, ia notă asupra comunicării tov. Prof. Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifica notiunea de realism, in sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realitații și nu ca o reproducere fotografica a ei, asa cum e inteles în mod stângiat.

D-sa încheie aratand inutilitatea continuarii discutiilor asupra lui Brâncuși.

Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.

D-sa arată datele si faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari sperante în prima parte a activitatiilor sale, dar care, sub influenta unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul si a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturilor morbide ale societatii burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov. Jalea a intentionat prin comunicarea D-sale sa reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.

Tov. Prof. Graur este impotriva acceptarii în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii.

Tov. K. Zambaccianși Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că ”himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.

Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită.

D-sa anunță că, în ședința viitoare își propune să precizeze câteva nuanțe asupra formalismului în artă.

Sedinta se ridică la orele 19:00

 

Secretarul Secțiunii

Acad. Mihail Sadoveanu

 

Iată DOCumentul – Procesul verbal nr. 10 al Academiei Române din 7 martie 1951:

 

Acad Romana vs mostenire Brancusi-DOC 1 pagina-07-03-1951-700px

Acad Romana vs mostenire Brancusi-DOC 2 pagina-07-03-1951-700px

 

Brancusi despre Tara-inscriptie pe tricou-600px

 

 

Sursa material: Cotidianul

Sursa foto: scriitorul Laurian Stănchescu

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentarii (5)

  1. […] DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951) […]

  2. […] DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951) […]

  3. […] DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951) […]

  4. […] DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951) […]

  5. […] DOC.// Elita IMORALĂ, Academia Română a respins moştenirea lui C. Brâncuşi (1951) […]

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter