Despre colaborarea strânsă dintre cele două academii de la Bucureşti şi Chişinău, misiunea lor unică – Naţională, despre Limba Română şi interpretarea în mod diferit a venimentelor istorice din 1812, 1918 şi 1940, – acestea ar fi reperele discursului Acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, ţinut la sesiunea solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, care a avut loc la 3 aprilie 2017.

Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 151 de ani de la înfiinţarea Academiei Române şi a 150 de ani de la fondarea Bibliotecii Academiei Române. 

Publicăm discursul integral al mesagerului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aşa cum am făcut şi-n anul 2016, la marea aniversare a Academiei Române. (Flacăra TV)

 

Dle Președinte al Academiei Române, acad. Ionel Valentin Vlad,

Distinși membri ai Academiei Române,

 

Sunt copleșit de un sentiment de satisfacție să particip la Sesiunea solemnă a Adunării Generale a Academiei Române, consacrată celor 151 de ani de la înființare a forului academic roman și 150 ani de la fondarea Bibliotecii Academiei Române.

Crearea Academiei Române la mijlocul secolului al XIX-lea, este consecința unui continuu proces de formare a noului stat național român și anume când societatea și cultura română reclamau o modernizare majoră și reforme urgente chemate să accelereze progresul cultural și științific al spațiului românesc.

Academii, în sensul vechi al cuvântului, fuseseră înființate încă din secolul al XVI-lea, atât în Țara Românească (la București, circa 1689) cât și în Moldova (Iași, 1707), care mai târziu s-au transformat în primele universități românești.

Intelectualitatea română de atunci își dădea seama că unitatea politică nu era posibilă fără o unitate culturală, din care motiv Ioan Maiorescu propunea, la 1860, să fie înființată „o societate academică care să concentreze activitatea erudiților române… pentru cultura limbii, pentru scrisul istoriei naționale”, idee transpusă în viață de fiul său, Titu Maiorescu, care a participat direct la înființarea noii academii.

Astăzi vreau să aduc sincere mulțumiri personal dlui Președinte al Academiei Române, acad. Ionel Vlad și conducerii AR pentru susținerea și sprijinul acordat Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM).

În raport cu Academia Română, Academia de Științe a Moldovei are o istorie mult mai limitată în timp, dar extraordinar de sinuoasă, deși noi considerăm că vârsta Academiei din Chisinău trebuie să fie considerata la fel de 151 de ani, deoarece 3 din 17 fondatori ai Academiei Române au fost din Basarabia.

Așadar, la 12 iunie 2016 comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova a celebrat 70 de ani de la înfiinţarea primelor institute ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Unii reprezentați ai comunității științifice din Republica Moldova au manifestat o atitudine ambiguă, în raport cu acest eveniment, întrucât Academia de Ştiinţe a RSS Moldoveneşti, din ziua instituirii ei, 12 iunie 1946, şi până la 27 august 1991, ziua Declaraţiei de Independenţă a Republici Moldova, nu a fost o Academie naţională, nu a apărat interesele societății, nu a servit cu devotament cultura, spiritualitatea și nu a contribuit la identificarea adevărului ştiinţific despre limbă, literatură şi istorie!

Evident, aici mă refer mai puțin la ştiinţele exacte şi naturale, întrucât acestea au fost afectate, în proporţii mult mai reduse, de factorul politic şi ideologic.

În acelaşi timp, destinul ştiinţelor socio-umane, modalitatea de interpreatare, studiere şi valorificare a limbii, literaturii şi istoriei au fost în permanenţă în vizorul conducerii de partid şi de stat, au constituit obiectivul principal în acţiunea de dirijare ideologică a societăţii şi poartă, încă şi în prezent, în mare măsură, stigmatul unei lupte geopolitice în detrimentul promovării adevărurilor științifice.

În definitiv, am ferma convingere că, în condiţiile Republicii Moldova, am putea începe să vorbim despre o Academie cu adevărat Naţională şi, respectiv, despre o ştiinţă naţională, aflate în serviciul societății, numai după 27 august 1991, argument concludent şi plauzibil în această ordine de idei servind faptul că întreaga comunitate ştiinţifică s-a pronunţat de nenumărate ori (în special în 1994 şi 1996) în problema denumirii corecte a limbii noastre, cerând ca articolul 13 din Constituţie să fie redactat în conformitate cu adevărul ştiinţific.

În final, problema recunoaşterii şi promovării adevărului ştiinţific, adică acceptarea oficială a glotonimului Limbă Română a fost soluţionată pozitiv. Astfel, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, la 5 decembrie 2013, a decis că textul din Declaraţia de Independenţă are prioritate juridică, în raport cu textul Constituţiei. În baza acestei constatări, s-a ajuns la concluzia că Limba Română este limba de stat a Republicii Moldova.

Comunitatea noastră ştiinţifică împărtășeşte un sentiment de liniște, adus prin afirmarea unui adevăr științific, care ne aproapie de idealul acestei Academii cu adevărat Naționale, capabile și menite să cultive, să propage valorile autentice ale unei societăți bazate pe cunoaștere.

Această liniște nu a durat, însă, mult timp și cred, cunoașteți în amănunte, ba mai mult, primiți și mesaje diversioniste ce vizează o altă problemă controversată, dar care ţine de competenţa istoricilor și anume cea privind modul de interpretare a evenimentelor din 1812, 1918 şi 1940.

Cum interpretăm aceste evenimente?

Şi de această dată, majoritatea profesorilor de istorie din instituţiile gimanziale, liceale şi superioare au interpretat aceste evenimente din perspectiva adevărului ştiinţific. Atât filologii, cât şi istoricii oneşti deontologiei cerceătrii şi-au expus poziţia în problema caracterului şi denumirii limbii noastre, precum şi în modul de caracterizare a evenimentelor de la 1812, 1918 şi 1940, iar o eventuală poziţie contrară nu aparţine decât unor pseudosavanţi.

Tocmai din aceste considerente, în ultimul timp s-a întețit promovarea denunțurilor false, nomenclaturiste, îndreptate premeditat împotriva conducerii și unor membri ai Academiei de Științe din Moldova, precum și intimidarea acestora prin diverse forme, încercările de a deturna alegerile în forul academic din Moldova și de a insufla ideea unor cote de membri promovați politic, pe baza altor criterii decât a celui de excelență științifică, iar promovarea de către unii pseudospecialiști în filologie și istorie a unor false teorii de natură lingvistică, identitară și istorică fabricate în birouri politice sunt o abatere gravă şi condamnabilă de la adevărul ştiinţific.

Pentru a nu insista prea mult asupra acestui subiect, mă adresez oamenilor de știință din România să continue să sprijine comunitatea științifică din Republica Moldova, în năzuințele sale de constituire a unei veritabile Academii Naționale, în activitatea noastră de combatere cu argumente științifice a încercărilor de a readuce în actualitate a unor invenții nocive privind limba, identitatea și interpretarea evenimentelor istorice.

La aniversarea a 151 de ani de la edificarea Academiei Române și 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române – un veritabil centru de excelență al cercetărilor științifico-arhivistice, comunitatea științifică din Republica Moldova, Academia de Științe a Moldovei, Vă este alături în convingeri, aspirații și excelență.

 

Vivat Academia Română!

 

Acad. prof. Gheorghe Duca,

membru de onoare al Academiei Române
preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei,

 

Bucureşti, 3 aprilie 2017

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Flacăra TV recomandă şi:

DOC.// Hotărîrea istorică a AȘM: 28 iunie 1940 – dată a OCUPAȚIEI Basarabiei și nordului Bucovinei

Testamentul lui Grigore Vieru – „Limba Română, oastea noastră naţională”// AŞM, 30-08-2007

DOC. 2013// Paul Goma, candidat la Premiul Nobel, Hotărârea Academiei de Ştiinţe a Moldovei

 

Acad. Gh. Duca a adus în dar Academiei Române Medalia „D. Cantemir” şi portretul „Grigore Vieru”

Regele Mihai I i-a conferit Ordinul Coroana României academicianului Gheorghe Duca, Preşedintele AŞM

Burse ale Casei Regale Române înmânate tinerilor deștepți ai Universității AȘM// Reportaj VIDEO și FOTO

Unirea cuMINTE: academicienii Duca, Tighineanu, Groppa primiţi cu Onoare la Alba Iulia şi Bucureşti

„Ordinul de Onoare” al R. Moldova pentru acad. Ionel Vlad, președintele Academiei Române

 

Eugen DOGA: Cu drag şi prietenie despre Gheorghe DUCA, omul potrivit la locul potrivit

La mulţi ani Academicianului Gheorghe Duca, omul care vesteşte Primăvara (aprecieri ale colegilor)

 

 

Sursa material: Academia de Științe a Moldovei

Sursa foto: Academia Română / Alina Bălan