Dialoguri de zile mari: Eugenia Tofan – prof. Viorel Prisăcari, renumit medic, ex-parlamentar


Dragi prieteni, vă invităm să urmăriţi acest dialog frumos şi sincer al colegei noastre Eugenia Tofan de la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) cu medicul de vocaţie şi patriotul neclintit, Viorel Prisăcari, medic epidemiolog, dr. habilitat în medicină, profesor la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din R. Moldova, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Dialogul este prilejuit de cea de-a 70-a aniversare a vrednicului om şi medic, Viorel Prisăcari, care veghează la sănătatea Naţiunii de aproape jumătate de veac.

Ilustrăm materialul cu câteva fotoCLIPe realizate de Eugenia Tofan la aniversarea ce a urmat după acest dialog.

Echipa Flacăra TV & Film se alătură urărilor Centrului Media al AŞM şi-i spune cu drag distinsului savant:

La mulţi ani cu sănătate! La mai MUNTE şi la mai MARE! 

 

M.c. Viorel Prisăcari: „Dacă Legea se asociază cu instituţiile legislative, Sufletul cu cultura naţională, atunci Mintea se asociază cu potenţialul ştiinţific naţional”

 

Încep prin a Vă mulţumi, dle profesor Viorel Prisăcari, pentru că aţi acceptat să acordaţi un interviu la aniversarea Dvs, chiar dacă în aceste zile sunteţi prins într-o multitudine de activităţi.

Filosoful şi pedagogul Comenius spunea că „Omul nu poate deveni om, în deplina sa umanitate, decât prin educaţie”. Aţi dedicat peste 45 ani acestei activităţi de cultivare şi educare a tinerei generaţii, contribuind la formarea a mii de tineri, ca aceştia să devină ulterior buni specialişti în domeniu, respectând jurământul lui Hipocrate. Cine şi cum V-a influenţat acest destin de intelectual de mare angajament, responsabilitate, dar şi de nobleţe?

Am venit la Universitate de la ţară, dar am crescut într-o familie de intelectuali. Tatăl, Ion Prisacari, a activat ca învăţător de matematică, fiind şi directorul şcolii din satul natal, Gaşpar, de unde probabil şi mi se trag semnele de dascăl. Am avut şi marele noroc, ca după absolvirea Universităţii să fiu discipol al profesorului Eli Şleahov, om cu o erudiţie excepţională şi un lector de aleasă cultură. Îi ascultam cu mare interes şi chiar îi conspectam cu satisfacţie prelegerile. Pentru noi, discipolii, el a fost un model bun de urmat. Şi azi, când deja mă simt profesionist pregătit în ţinerea prelegerilor pentru studenţi şi nu numai, deseori mă fură gândul că doresc să-l imit. De fapt, aveţi dreptate, ţinerea unei prelegeri, a unui curs universitar, este un mare angajament, o responsabilitate care cere muncă asiduă, profesionism, dar şi vocaţie.

 

Viorel Prisacari la 70 ani-26-03-2016-cu mama-600px

 

Încă din anii studenţiei V-aţi consacrat ştiinţei, efectuând mai multe cercetări asupra rolului savantului în dezvăluirea esenţei epidemiilor ca fenomene naturale, fapt care V-a determinat în alegerea epidemiologiei ca obiect de studiu şi V-a marcat activitatea ştiinţifică pentru toată viaţa. De unde a pornit interesul pentru acest domeniu sau care a fost motivaţia principală care V-a făcut să îndrăgiţi ştiinţa?

Profesorul universitar are o influenţă majoră în formarea conştientului la studenţi. Prelegerile profesorului Eli Şleahov au avut efectul scontat şi asupra mea. Am conştientizat rolul epidemiologiei pentru societate şi medicină. Mai mult decât atât, aflându-mă în anul V de studii m-am înscris în cercul ştiinţific studenţesc la Catedra de epidemiologie, unde mi s-a propus ca temă de cercetare să studiez rolul savanţilor în dezvăluirea esenţei epidemiilor ca fenomene naturale. Din câte îmi amintesc, m-am descurcat cu acest studiu, dar efectul principal a fost că am conştientizat şi mai mult rolul savanţilor-epidemiologi în lupta cu maladiile umane. Iar azi, când sunt în pragul unui jubileu, intenţionez să ţin un discurs privind rolul epidemiologiei ştiinţifice şi practice în prevenirea şi combaterea maladiilor umane. Succesele epidemiologiei în sănătatea publică sunt incontestabile şi astăzi epidemiologii au ce scrie pe drapelul luptei cu epidemiile.

Sunt remarcabile studiile Dvs în epidemiologia antraxului, rabiei, salmonelozelor, infecţiilor nosocomiale, infecţiei HIV/SIDA, în educaţia pentru sănătate etc., iar ciclul de lucrări „Epidemiologia, modelarea, pronosticarea şi supravegherea epidemiologică la leptospiroze în Republica Moldova” a fost distins, în anul 1996,  cu Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ce se află la ora actuală pe masa de lucru a profesorului Viorel Prisăcari?

La început am fost preocupat de studierea epidemiologiei maladiilor actuale pentru Republica Moldova. Scopul acestor studii constă în determinarea particularităţilor epidemiologice, cât şi în elaborarea măsurilor de prevenire şi combatere, implementarea cărora pe parcurs au dat efectul scontat. Tot în baza acestor studii pentru prima dată a fost propus conceptul de „supraveghere epidemiologică”, formulate principiile, sarcinile şi sistemul de funcţionare la nivel naţional. Unul din aceste cicluri de lucrări „Epidemiologia, modelarea, pronosticarea şi supravegherea epidemiologică în leptospiroze”, după cum aţi menţionat, a fost distins, în anul 1996,  cu Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Începând cu anul 1990, cercetările mele, dar şi al colectivului pe care îl conduc au fost axate pe studierea epidemiologiei infecţiilor nosocomiale, antibioticorezistenţei microbiene şi elaborarea preparatelor antibacteriene şi antifungice, problemă majoră la zi, atât medicală, cât şi socială. În această direcţie au fost realizate 8 proiecte de cercetare. Ca rezultat a fost elaborat conceptul „Cu privire la supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale”, aprobat de Ministerul Sănătăţii în 2007; elaborat „Ghidul de supraveghere şi control în infecţiile nosocomiale”, aprobat în 2009, ca material metodic şi de conduită în combaterea infecţiilor nosocomiale, implementat practic în toate instituţiile medico-sanitare din ţară; elaborat şi implementat sistemul computerizat de monitorizare a antibioticorezistenţei microbiene la nivel de instituţie medicală; depistate zeci de substanţe noi din materie primă locală cu proprietăţi antimicrobiene şi antifungice din materie primă locală, din care au fost elaborate deja mai multe preparate medicamentoase cu efect antibacterian şi antifungic.

Toate aceste realizări au găsit aplicare largă în practica medicală şi înalt apreciate de comunitatea ştiinţifică. În anul 2007, ciclul de lucrări „Epidemiologia infecţiilor nosocomiale şi elaborarea preparatelor antibacteriene noi din materie primă locală” a fost distins cu Premiul AŞM, iar în anul 2009, pentru rezultate performante în cercetări mi-a fost acordată nominalizarea „Savantul anului”. Preparatele antibacteriene şi antifungice obţinute au fost înalt apreciate şi în cadrul mai multor saloane internaţionale de invenţii şi tehnologii noi, cum ar fi cele din Geneva, Bruxelles, Bucureşti, Moscova, Iaşi, Cluj-Napoca şi altele, unde elaborările prezentate au fost menţionate cu circa 60 de medalii de aur, argint şi bronz. În anul 2002, Organizaţia Mondială de Proprietate Intelectuală, cu sediul la Geneva, mi-a acordat titlul onorific „Inventator remarcabil” cu decernarea Medaliei de Aur.

 

Viorel Prisacari la 70 ani-26-03-2016-solemnitate-600px

 

Fiind un epidemiolog de frunte al ţării, aţi luat parte activă la elaborarea programelor naţionale, actelor normative şi directive în domeniul controlului şi supravegherii epidemiologice a bolilor infecţioase şi nu doar…

Am îndeplinit această funcţie onorabilă de epidemiolog de frunte al republicii timp de 23 de ani. Practic, am fost implicat în toate activităţile majore de intervenţie privitor la prevenirea şi combaterea maladiilor infecţioase, în luarea de decizii ministeriale, elaborarea şi implementarea actelor normative şi directive. În acest sens aş menţiona doar că în această perioadă a fost redusă esenţial morbiditatea prin antrax, hidrofobie, febră tifoidă, difterie, tuse convulsivă, tetanos, tifos exantematic, rujeolă, rubeolă, oreion şi alte maladii infecţioase, care în trecutul nu atât de îndepărtat erau un adevărat bici al societăţii. Totodată, în legătură cu industrializarea intensă a societăţii în ultimii ani, chimizarea, exploatarea şi transformarea naturii, creşterea aglomeraţiilor urbane, acumularea reziduurilor toxice, exploatarea intensă şi neraţională a tehnologiilor informaţionale conduc la apariţia tot mai frecventă a maladiilor sistemice, cronice. Şi în acest caz este chemată epidemiologia pentru a le studia şi propune măsuri de prevenire şi combatere.

În ultima perioadă se discută foarte mult şi aprig despre lichidarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Se ştie, orice stat civilizat are cel puţin trei piloni aflaţi în afara politicii şi intrigilor – Legea, Mintea şi Sufletul. Dle profesor, cum Vă imaginaţi că ar arăta un stat cu aspiraţii europene fără o Academie a elitei intelectuale? Ce consideraţi că ar trebui să rămână constant în viziunea sau părerea despre Ştiinţă.

Dacă Legea se asociază cu instituţiile legislative, Sufletul cu cultura naţională, atunci Mintea se asociază cu potenţialul ştiinţific naţional. Rolul Academiei constă în consolidarea şi integrarea potenţialului ştiinţific naţional. Academia este un atribut de onoare al unei ţări civilizate. Luând în considerare faptul că motorul dezvoltării unei ţări este ştiinţa, intenţia de lipsire a ţării de această instituţie este una absolut nejustificată. Cu asemenea intenţii poate veni doar un nătărău sau un dictator, asemeni celui din Turkmenistan. Am susţinut şi voi susţine în continuare prezenţa Academiei de Ştiinţe ca atribut al ţării, iar Asambleea Academiei de Ştiinţe o consider cel mai înalt for ştiinţific la nivel naţional, deciziile căreia trebuie ascultate de societate şi guvernaţi.

 

Viorel Prisacari la 70 ani-26-03-2016-la tribuna-600px

 

Tabloul evocărilor prilejuite de acest interviu solicită a fi ilustrat şi cu aspecte ce ţin de prezenţa Dvs în zona pe care aţi reprezentat-o în Parlament. Dle profesor, aţi fost deputat în Parlamentul R. Moldova (2001-2003). Aţi fost membru al Comisiei parlamentare Cultură, Învățământ, Știință și Mass-media. Fiind în această postură de înaltă demnitate, aţi susţinut cu toată fiinţa profesorii, savanţii, oamenii de cultură, jurnaliştii. Care au fost iniţiativele Dvs de care sunteţi mândru şi ce schimbări aţi fi dorit să faceţi, dar nu aţi avut susţinere?

Fiind deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi membru al Comisiei pentru Cultură, Învăţământ, Ştiinţă şi Mass-media am susţinut categoric toate aceste atribute ca priorităţi şi valori ale unei societăţi. Ca un apropo, voi preciza că şi la începutul anului 2000 persista intenţia de desfiinţare a Academiei. În calitate de deputat, în cadrul acestor discuţii în Parlament, am susţinut cu fermitate funcţionarea în continuare a Academiei de Ştiinţe. Dacă aţi observat, deputatul Viorel Prisăcari nu şi-a îndeplinit până la urmă mandatul de deputat. Îmi aduc aminte că tot în această perioadă, în Parlament, apăruse iniţiativa de federalizare a ţării (planul Kozak). În legătură cu această intenţie periculoasă pentru ţară, am depus mandatul de deputat, în semn de protest categoric împotriva schimbării Constituţiei şi federalizării Republicii Moldova, acţiuni care pot conduce la destrămarea definitivă a Moldovei. Nu ştiu cât de mult i-a influenţat pe legislatori această acţiune a mea, însă un lucru este cert că intenţia de federalizare a ţării n-a mai ajuns să fie discutată în Parlament.

V-aţi reîntoarce în politică?

Nu. Şi nu pentru faptul că nu sunt părtaş al politicii, ţara chiar are nevoie azi, ca niciodată, de politicieni sinceri şi devotaţi, dar pentru faptul că am de realizat mai multe proiecte ştiinţifice şi didactice, iar timpul pentru mine este tot mai restrâns.

Ce-i de făcut? Societatea e dezamăgită şi derutată, în declin moral şi material continuu.  Cum salvăm Moldova şi cum oprim exodul conaţionalilor noştri? O reformă înţeleaptă în educaţie şi învăţământ ar da speranţă oamenilor că nu e totul pierdut, că putem să ne afirmăm şi să trăim bine la noi Acasă?

Să luptăm. Să nu lăsăm mâinile în jos. Să ne luptăm, categoric, întreaga societate, împotriva corupţiei, pe care o consider cel mai mare flagel al societăţii moldave astăzi.

Sunteţi un patriot exemplar, care tace şi face, pasionat de Istoria Neamului, de Limba Română, de muzica NOROCului, a duetului Ion şi Doina Aldea Teodorovici, Tudor Gheorghe, prieten şi admirator al marilor noastre personalităţi, care au declanşat Mişcarea de Eliberare Naţională în 1988-1991. Credeţi că mai este posibilă o asemenea Renaştere în masă a basarabenilor noştri?

Da, cred şi sunt convins, că vom avea parte de o Renaştere a societăţii noastre. Dar, pentru aceasta, repet, trebuie să fim uniţi şi să luptăm. Trebuie să luăm aminte cuvintele lui Seneca „Succesul nu este un fruct care cade singur din pomul vieţii în palma omului”.

Ce mesaj aţi dori să transmiteţi tinerilor, studenţilor şi discipolilor Dvs, care au datoria de a veghea sănătatea Naţiunii şi a continua Cauza Naţională, pentru care aţi luptat şi Dvs?

Le cer să manifeste patriotism, oriunde s-ar afla ei, în ţară sau în afara ei, atât pentru Neamul, poporul său, cât şi pentru profesia de medic, să lupte pentru sănătatea poporului care a investit în formarea lor ca cetăţeni şi profesionişti.

Cine sunt persoanele, cărora aţi vrea să le spuneţi un mare mulţumesc şi le transmiteţi consideraţiile Dvs pentru tot ce sunteţi şi cum sunteţi?

Înainte de toate, părinţilor mei, care, cu regret, nu mai sunt în viaţă, dar care au contribuit atât de mult în formarea „celor şapte ani de acasă”, învăţătorilor mei din ambele şcoli, cea primară din s. Gaşpar şi cea medie din s. Parcova, cărora le sunt mereu recunoscător, profesorului universitar şi dascălului meu Eli Şleahov, care mi-a insuflat marea pasiune faţă de Epidemiologie ca disciplină, cât şi faţă de ştiinţă şi, bineînţeles, întregului colectiv al Universităţii de Medicină, în cadrul căruia m-am format ca medic profesionist, ca om de ştiinţă şi pe care l-am slujit practic pe parcursul întregii vieţi. Am un respect deosebit pentru oamenii de ştiinţă din toate domeniile. Întâlnirile în cadrul Asambleei AŞM îmi aduc satisfacţie şi energie pozitivă.

Dle profesor Viorel Prisăcari, Vă mulţumesc încă o dată pentru interviu. Vă doresc sănătate şi putere de muncă, ca să reuşiţi să duceţi la bun sfârşit proiectele Dvs ştiinţifice şi să semănaţi în continuare cunoştinţe, patriotism, bunătate, lumină. La mulţi ani fericiţi!

Şi eu Vă mulţumesc.

 

A dialogat Eugenia Tofan,

Centrul Media al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Chişinău, 26 martie 2016

 

Eugenia Tofan-jurnalista-sef Centru Media ASM-foto Curentul-md-700px

Eugenia Tofan, autoarea

 

Viorel PRISĂCARI, dr. habilitat în medicină, profesor universitar

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 

din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Născut la 26 martie 1946, în satul Gaşpar, r-nul Edineţ

Studii în şcoala primară, s. Gaşpar, ulterior, şcoala medie, s. Parcova, Edineţ

Studii la USMF „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău 

Studii în doctorantură la catedra Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”

Studii în postdoctorantură la catedra Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”

Şef catedră Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”

Rezultatele cercetărilor efectuate de profesorul Viorel Prisăcari sunt reflectate în mai mult de 250 de publicaţii ştiinţifice, inclusiv 4 monografii şi peste 30 de brevete de invenţii. Monografii de referinţă: „Supravegherea epidemiologică în antrax” (1989), „Supravegherea epidemiologică în leptospiroze” (1993), „Vibrionul holeric – holera” (1995). Este autor a două manuale de epidemiologie şi coautor al „Tratatului de epidemiologie a bolilor transmisibile” (2002, Iaşi, România). Sub conducerea profesorului Prisăcari au fost susţinute 10 teze de doctor şi de doctor habilitat în medicină.

 

FlacăraTV recomandă şi:

Cronică TVM. Silvia Hodorogea despre meritele istorice ale disidentului politic Gheorghe Ghimpu

În anul aniversar pentru AŞM, colega Eugenia Tofan a inaugurat prima galerie de fotografie

 

 

Sursa material: Eugenia Tofan / Academia de Ştiinţe a Moldovei

Sursa foto: Eugenia Tofan

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentarii (3)

  1. […] Dialoguri de zile mari: Eugenia Tofan – prof. Viorel Prisăcari, renumit medic, ex-parlamentar […]

  2. […] Dialoguri de zile mari: Eugenia Tofan – prof. Viorel Prisăcari, renumit medic, ex-parlamentar […]

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter