Dacii, popor monoteist, au intuit sărbătorile creştine – Naşterea şi Învierea Mântuitorului

Dacii-Decebal-500px

Solstiţiul de iarnă era celebrat de vechii daci prin sacrificarea porcului, obicei care s-a păstrat până în ziua de azi și este legat acum de sărbătoarea Crăciunului.

Dacii se situau prin acest ritual de partea luminii în lupta cu întunericul, în cea mai scurtă zi din an.

Dacii, care aveau cunoștințe avansate de astronomie, cunoșteau cu precizie data solstițiului de iarnă, o dată foarte importantă în religia lor. Pentru ei, această zi reprezenta lupta dintre lumină și întuneric, ziua în care divinitatea întunericului era cel mai aproape să pună stăpânire asupra luminii. Așa că dacii contribuiau și ei la această luptă, de partea luminii.

Dacii sacrificau porcul în ziua solstițiului de iarnă, pentru a veni în ajutorul soarelui şi îl hrăneau cu carne spre întărire. Ziua începea după aceea să crească şi Crăciunul devenea o sărbătoare a vieţii şi a luminii.

Conform tradiţiei, pentru ca porcul să fie mâncat cu plăcere, toată lumea trebuie să se veselească şi să cinstească cu vin în jurul acestuia.

Zeul invocat de daci, care învia odată cu venirea primăverii, s-a întâlnit cu creștinismul, cu Iisus, care Învie și El din morți, tot primăvara. Astfel, cele două mari evenimente astronomice, solstițiul de iarnă (21 decembrie) și echinocțiul de primăvară (21 martie), au rămas cele mai importante sărbători ale anului, prin suprapunere cu cele două mari sărbători creștine, Crăciunul și Paștele. Acestea aveau de-acum aceleași semnificații: solstițiul de iarnă – lumina triumfă și ziua învinge noaptea; echinocțiul de primăvară – viaţa învinge moartea și natura reînvie.

 

 

Sursa material: Obiectiv

Sursa foto: Bună Ziua Iaşi

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md