CineVeşti despre CANNES-ul din Moldova – Festivalul CRONOGRAF: Brici-Interviu cu cineasta Leontina Vatamanu


A rămas puțin timp până la CRONOGRAF – unicul festival de film documentar din Republica Moldova. Briciul va fi prezent la toate proiecțiile și promite multe cronici, interviuri și material brici. Până atunci, Briciul a vorbit cu Leontina Vatamanu (regizor, director artistic FIFD CRONOGRAF) ca să afle ce ne-a pregătit CRONOGRAF 2015.

 

– Cu ce noutăţi vine CRONOGRAFUL din acest an?

– Cu foarte multe noutăţi. În acest an putem vorbi despre un CRONOGRAF matur, de amploare. Festivalul s-a extins nu doar ca şi durată, am ajuns la şapte zile de festival, e vorba şi de mai multe locaţii – şase spaţii în care vom derula filme documentare pentru toate vârstele. Vor fi şi proiecţii în aer liber, ceea ce este o noutate pentru CRONOGRAF, sper să ţină vremea cu noi. De asemenea, partenerii mai vechi au reiterat invitaţiile lor, cum ar fi Muzeul Naţional de Istorie. Pentru Noaptea Muzeelor am pregătit un program de filme care vor fi proiectate acolo.

Există un proiect care se cheamă „Filmul ca motor al transformărilor sociale”, organizat de Institutul Polonezculture.pl. Acest proiect vine cu un program interesant de filme care vor fi proiectate atât la Tipografia 5, cât şi la Odeon. Să nu uităm şi de CRONOGRAF care înseamnă cinci secţiuni în concurs cu 49 de documentare din toată lumea. Avem şi o Secţiune dedicată tinerilor – „Un like pentru documentar”. Anul trecut a fost o proiecţie specială, iar anul acesta noi am transformat-o într-o secţiune pentru că este interesantă şi necesară, mai ales tinerilor de astăzi. În Chişinău, dar şi în toată republica tinerii au rara ocazie să meargă la cinematograf. Îi invităm pe toţi şi am ales un program special de documentare scurte cu o tematică care le-ar fi interesantă. Sunt filme despre ei, aşa că invităm tinerii din toate liceele. Până şi juriul acestei secţiuni va fi format din cinci liceeni care vor judeca aceste filme. In plus, liceenii din sală vor vota pentru filmul preferat şi-i vor acorda premiul Simpatia Publicului. Va veni şi un autor din această secţiune care le va împărtăşi momente din munca sa.

– Cine a selectat filmele şi câte filme aţi avut de privit?

Am ales peste 70 de filme. La preselecţie au fost vreo 300 de documentare, care au fost vizionate de un juriu de preselecţie. Au fost vreo șapte persoane pe toate secţiunile şi ne-am împărţit. La secţiunea principală a fost şi Pavel Cuzuioc (regizor, scenarist), un pămânean de-al nostru stabilit la Viena. A văzut şi el un lot mare de filme şi datorită internetului am avut posibilitatea să discutăm aceste filme la distanţă.

– După ce criterii au fost selectate filmele pentru CRONOGRAF 2015?
– Au fost nişte criterii, sigur. În primul rând la CRONOGRAF se regăsesc filmele documentare de autor, documentarele de calitate care au în prim-plan o problemă a umanităţii sau a omului în particular. Sunt scoase din start filmele de propagandă, indiferent dacă e propagandă comercială, religioasă, politică sau oricare alta.

– Au fost şi astfel de filme?

afis-cronograf– Se mai întâmplă, însă aceste filme sunt excluse. În primul rând, când selectăm filmele ne gândim la publicul nostru, la ce l-ar interesa pe el. Se întâmplă să avem şi filme interesante, bine făcute, dar departe de a fi înţelese şi de a găsi un feedback la publicul nostru. În schimb, poate sunt filme mai slăbuţe, dar care reuşesc să atingă o problematică care ne interesează şi pe noi.

Ştiţi că există şi o Secţiune “Cu ochii pe Moldova”, unde am adunat filme în care tangențial sau direct se povesteşte şi despre noi, despre acest teritoriu. Este interesant să urmăreşti viziunea unui regizor străin asupra problemelor noastre. Uneori e o imagine chiar uşor distorsionată a lucrurilor, dar e cu atât mai interesant s-o punem pe marele ecran şi s-o discutăm. E o secţiune curioasă şi toţi vor să afle cum ne vede lumea din afară. Ne bucurăm că în această secţiune încap tot mai multe filme, bineînţeles şi datorită acestui festival care le adună la un loc. Regizorii care au fost şi au filmat aici ne trimit aceste filme, pentru că suntem unicul festival de film documentar din Moldova. Ne bucurăm enorm, suntem ca un magnet care atrage aceste lucrări.

– Ce echipă a lucrat la acest festival și cât timp decurg pregătirile?

– Suntem puţini, iar festivalul a crescut şi munca s-a dublat, dacă nu chiar triplat. Experienţa de peste ani este utilă, dar nu ne ajută. Suntem doar 12 oameni în echipă. Atunci când pornim acest festival noi nu avem nici un fel de siguranţă materială. Noi îl anunţăm şi cumva fundraisingul se întâmplă în paralel. Maşinăria se porneşte şi toate problemele sunt rezolvate în studioul OWH pe parcurs. Practic, acest staff din 12 oameni face faţă tuturor solicitărilor.

– S-a implicat cumva şi statul în materie de finanţare?

– Se implică prea puţin pentru unicul festival de film din ţară. Înţeleg, dacă ar fi fost zeci de evenimente cinematografice atunci poţi să fii mai selectiv. Dar când nu se întâmplă nimic în cinematografie şi există un singur festival, parcă s-ar cere o implicare mai serioasă. În ţara asta lucrurile merg paradoxal. Cinematografia nu este finanţată, dar avem 11 premiere de film autohton în acest an.

– M-am mirat şi eu, nu ştiam că avem atâţia cineaşti.

– Bine, unele dintre aceste filme sunt co-producţii. Ei singuri au venit la CRONOGRAF şi ne-au bucurat spunându-ne că „iată, am făcut acest film pentru CRONOGRAF”. Este foarte bine că ei au văzut în acest festival o platformă de lansare, o posibilitate de a arăta unui public larg filmele lor, de a discuta cu invitaţii străini ş.a.m.d. Are loc un schimb de păreri, se stabilesc nişte colaborări şi asta cred că este menirea acestui festival – să creeze punţi între oameni şi să nască noi producţii cinematografice.

Anul acesta vom avea şi un master-class foarte interesant. Va avea loc la Bier Platz şi este destinat cineaştilor care lucrează în domeniul filmului documentar. Este vorba despre un proiect care încurajează crearea unei reţele de documentarişti – cineaşti din ţările scandinave, ţările baltice, Moldova, Ucraina şi Armenia. Ideea este de a crea co-producţii, de a mixa echipele şi de a lucra în comun. De exemplu, eu vin cu un subiect interesant, cineva vine cu finanţare, cineva vine cu specialişti şi uite aşa apare filmul. Dacă eşti conectat la nişte circuite internaţionale – apar oportunităţi extraordinare. Ai şansa să te realizezi. Important este să ai acces la informaţie şi să fii conectat la tendinţele documentarului, pentru că trebuie să ieşi din anumite formule deja perimate şi să încerci nişte formule mai moderne, mai în tonalitatea timpului. De aceea CRONOGRAF e şi o şcoală de film, şi un fel de ecran care demonstrează care sunt tendinţele în domeniul filmului documentar.

– Ştiu că toate filmele CRONOGRAFULUI sunt bune. Totuși, au fost careva filme care v-au impresionat mai mult?

– Sigur că au fost filme care m-au impresionat. Per general e vorba de filme cam triste. Multe din ele aduc nişte lecţii de viaţă foarte utile şi foarte curioase. După ce vizionezi aceste filme, vrei să ieşi la o cafea cu un prieten şi să le discuţi. Asta-i starea pe care o ai – vrei să împărtăşeşti ce ai văzut şi simţit, să faci un schimb de păreri. Filmele astea te ating, îţi oferă o hrană sufletească şi te fac să-ţi pui întrebări, să cauţi răspunsuri. Mie, în calitate de selector, îmi vine să le spun tuturor: “Hai, vino la filmul dat” sau “trebuie să vezi acest film neapărat”. Privind aceste filme nu pierzi timpul, afli ceva nou şi util. Şi cred că asta ar trebuie să fie filmul, nu doar distracţie. La secţiunea principală sunt filme foarte serioase. Unele dintre ele sunt atât de simple, însă tratează nişte subiecte care se găsesc şi la noi cu duiumul. Doar că trebuie să avem un ochi ascuţit şi dorinţa de a reda aceste subiecte din propria noastră viziune.

Cine va forma juriul în anul acesta?

trofee-cronograf– E vorba de un juriu internațional. Ca de obicei, invităm personalităţi notorii din lumea filmului. Anul acesta îl avem în calitate de membru al juriului pe Christian Frei, un binecunoscut cineast din Elveţia care a fost nominalizat la premiile Oscar cu câteva dintre filmele sale. Filmul din deschidere este realizat de dumnealui şi e făcut în proxima noastră vecinătate. Este filmat atât în spaţiul post-sovietic cât şi în România. Cred că publicului o să-i placă subiectul, e vorba despre turiştii spaţiali. După care vine Aurelian Nica, producător principal la HBO România. Alex Shiriaieff din Suedia, care crează B2B – reţeaua de documentarişti despre care am vorbit mai devreme. Preşedintele juriului este domnul Nicolae Pojoga – binecunoscutul fotograf şi cineast din Moldova. Va fi prezent și austriacul Christoph Brunner, un tânăr regizor şi editor de film care este interesat să filmeze în Republica Moldova în următoarele luni.

– În linii generale, ce credeţi că se întâmplă cu cinematografia moldovenească la moment?

– Cinematografia noastră se ţine pe umerii unor oameni care sunt într-adevăr pasionaţi de film şi vor să facă ceva în acest domeniu. Tot ce apare în ultimul timp este rezultatul unor eforturi individuale, lansate de câţiva entuziaşti. Generaţia noastră probabil s-a deprins cu această stare, care este alarmantă, de fapt. Unii poate s-au resemnat şi nu mai fac filme, dar unii le fac cu propriile puteri și asta pare normal pentru ei. Oamenii deja nici nu se aşteaptă ca cineva să vină şi să le ofere nişte bani pentru un proiect cinematografic. Nu ştiu de ce este marginalizată cinematografia, pentru că în alte domenii ale culturii totuşi există ceva mişcare. Teatrul se finanţează mai mult, chiar şi opera are ceva susţinere din partea statului.

– Nu vă pare că oamenii noştri cu bani nu au interesul de a investi în cinematografie?

– Ei nu investesc deloc în cultură şi nu e vorba doar de cinematografie. Ei investesc în propria lor imagine, în televiziuni şi mass-media, pentru că au grijă să apară pe sticlă în faţa electoratului. În rest, nu au treabă cu cultura. Tot ce se întâmplă în acest domeniu se datorează eforturilor unor oameni talentaţi şi ambiţioşi. Fie că fac film, pictură sau muzică – efortul lor este apreciat, ai noştri câştigă premii peste hotare. Ar trebuie gândită o platformă pentru dezvoltarea culturii în ţara noastră. Până la urmă doar prin intermediul culturii ne putem face o imagine în lume. Anul acesta se vorbeşte mai puţin despre integrarea europeană, însă aceste discuţii erau foarte populare cu doi ani în urmă. Se vorbea şi despre nevoia de a ne promova prin cultură în occident.

– Îmi pare foarte interesantă Secțiunea „Filmul ca motor al transformărilor sociale”. Credeţi că filmul poate transforma societatea?

– Bineînţeles! Până şi acest festival poate să schimbe multe, bineînţeles nu toată societatea, doar pe cei care vor asta, care sunt deschişi spre schimbare. Eu cred în impactul filmului pentru că este cea mai complexă dintre arte, cea care poate să transmită un mesaj prin imagine, muzică, dans, text ş.a.m.d. Filmul are un mare impact asupra societăţii. România a câştigat dividende în lume datorită noului val cinematografic, noii generaţii. După ce Mungiu a luat Palme d’Or la Cannes, lumea a început să vorbească despre România nu doar în calitate de imigranţi sau romi veniţi în occident. Occidentul a început să vorbească despre oamenii talentaţi din România – Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu ş.a.m.d. Astea deja sunt nume sonore în cinematografia mondială. Astfel, cultura poate să creeze o imagine pozitivă a unei ţări în toată lumea. Eu cred în potenţialul nostru, ar trebui să facem drum în Republica Moldova pentru a 7-a artă.

– Eu am impresia că şi publicul nostru trebuie educat cu filme bune. Lumea se dă în vânt doar după blockbustere…

– Nu e chiar aşa. În ultimul timp am observat că spectatorul CRONOGRAF-ului s-a înmulţit, este din ce în ce mai numeros. Chiar şi la festivalurile organizate de ambasade vine tot mai multă lume. Apare un interes pentru film şi el trebuie menţinut cumva. Datorită CRONOGRAF-ului s-a format un cerc de amatori ai filmului documentar în rândul publicului, un nucleu pe care-l regăsim an de an la CRONOGRAF. Vin oameni de toate vârstele şi ne bucurăm enorm. Am început CRONOGRAFUL cu zece oameni în sală şi acum ne putem mândri cu rezultatele.

– Ce aşteaptă organizatorii de la această ediţie de CRONOGRAF?

– Aşteaptă public în primul rând, ca să justifice cumva efortul nostru. Asta ar fi pentru noi cea mai bună răsplată. Când depui o muncă de acest gen luni la rând şi nu vine spectatorul, iar aceste filme superbe trec pe alături – e păcat. Am vrea ca aceste filme să fie văzute şi discutate. În rest, timp frumos afară ca să putem proiecta filmele în aer liber şi proiecţii bune.

– Vă mulțumesc.

– Și eu vă mulțumesc și vă aștept la CRONOGRAF.

 

 

Spot CRONOGRAF 2015

 

 

 

 

Sursa material: blog BRICIUL

Sursa foto: pagina FB a Festivalului de Film Documentar CRONOGRAF

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter