Bravo AȘM că nu-l uită pe Omul bun Andrei Lupan, temerarul inițiator al Aleii Clasicilor din Chișinău
„Domn şi salahor al culturii Basarabiei”, astfel l-a apreciat Emil Loteanu pe scriitorul Andrei Lupan, în timp ce unii confraţi de condei şi critici literari l-au catalogat drept un poet proletcultist, care a servit ideologia comunistă şi s-a bucurat de toate privilegiile regimului.
„Arta, literatura este memoria vie a istoriei”, acesta era crezul lui Andrei Lupan, o personalitate din alte vremi, despre care aproape că nu se vorbeşte. Cu prilejul împlinirii a 105 ani de la naşterea scriitorului, opera şi faptele lui au fost evocate la Simpozionul organizat la Biblioteca Știinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AȘM).
„Iniţiator am fost eu, pentru că generaţia mea a fost marcată de Andrei Lupan şi negativ. Studiind materialele de arhivă mi-am schimbat părerea şi vă pot spune cu toată siguranţa: Da, el a fost un servitor al regimului, dar pe de altă parte, a fost un mare şi consecvent apărător al valorilor naţionale”, susține directorul Institutului de Filologie al AȘM, Vasile Bahnaru.
„Am activat împreună în comisia departamentală când era vorba despre limba de stat şi grafia latină. Cuvântul lui avea pondere. A promovat scriitorii, a făcut atâta bine, dar vedeţi, lumea s-a apucat să-l critice”, afirmă doctorul habilitat, Maria Cosniceanu.
„A fost criticat pentru poeziile sale antiromâneşti, el a păcătuit, deşi era om de cultură românească, a dat peste el bolşevismul. Dar lăsăm literatura, el avea altă literatură, faptele lui erau româneşti şi era de fapt, un român extraordinar”, a opinat scriitorul Andrei Strâmbeanu.
În unele enciclopedii şi istorii ale literaturii, creaţia lui Andrei Lupan este aspru criticată sau chiar trecută cu vederea.
„S-a întâmplat aşa că un cercetător de la Academie, într-o carte despre poezia contemporană, nu-i acordă nici măcar un articolaş. Cimpoi i-a ripostat într-o şedinţă că măcar trei poezii bune putea să găsească. Eu mă gândesc că din tot ce a creat Lupan s-ar putea alege un volum de poezie, poate nu prea mare, dar valoros”, a menționat criticul literar, Ion Ciocanu.
O calitate deosebită a lui Andrei Lupan a fost respectul, susţin confraţii de condei.
„El era sprijinul nostru cel mai mare, cu toate că ne critica. Ştiu cum s-a dus şi a bătut cu pumnul în masă la Bodiul când i-a fost „tăiată” cartea Leonidei Lari”, își amintește scriitorul Andrei Strâmbeanu.
Andrei Lupan cunoştea şi preţuia oamenii de cultură din toate domeniile, venea deseori în atelierul Valentinei Rusu Ciobanu, al lui Glebus Sainciuc, care i-au realizat portretul. Iar bustul lui Andrei Lupan, care a fost dăruit de familie bibliotecii ce-i poartă numele, a fost realizat de fiul marelui sculptor, Lazăr Dubinovschi.
Deşi încă în timpul vieţii lui Andrei Lupan se vorbea despre inaugurarea bustului lui pe Aleea Clasicilor, scriitorul a refuzat categoric.
„A spus că el îşi cunoaşte măsura şi locul şi nu a pretins la un loc pe Aleea Clasicilor”, afirmă scriitoarea Călina Trifan.
Andrei Lupan s-a născut pe 15 februarie 1912 în satul Mihuleni, Orhei şi a decedat în august 1992.
Reportajul Silviei Hodorogea pentru Moldova 1 TV
Flacăra TV recomandă şi:
IDSI TV: „Andrei Lupan – 105 ani de la naștere”, transmisiune live
Ion Proca: „Ceahlăul Basarabiei…”
PRIME TV: „Andrei Lupan – om și poet”
Sursa material: TVM
Sursa foto: Ziarul Națiunea
Sursa video: Moldova 1 TV
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md
[…] Bravo AȘM că nu-l uită pe Omul bun Andrei Lupan, temerarul inițiator al Aleii Clasicilor din Chi… […]