Adrian Păunescu: Scrisoare către Mircea Snegur (după ce „a coborît din căruţa Neamului”)


Adrian Păunescu
(20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010)

Scrisoare către Mircea Snegur

Nu-ţi sovietiza poporul, frate,

Şi nu călca-n picioare ce e sfânt,

Un neam există, dincolo de toate,

Şi doar o Românie, pe pământ.

 

Ce poate fi Moldova suverană,

Când România sângeră la Est

Şi curge zilnic Prutul, ca o rană

Şi lacrimă în formă de protest?

 

Nu azvârli obârşiile-n neguri,

Nu pune altă graniţă-ntre fraţi!

Spre a rămâne Snegur între Sneguri

Cu neamul tău n-ai dreptul să te baţi.

 

Priveşte tricolorul şi te-nchină,

Moldova ce se află-n grija ta,

De mama ei, nu poate fi străină,

Deşteaptă-te, Române! Nu trăda!

 

De unde-ai scos că noi suntem popoare,

Şi nu poporul unic, românesc?

De-un fals, precum acesta, se şi moare,

Strămoşii în morminte se-ngrozesc.

 

Iar Ştefan, de la Putna, te recheamă,

În numele unui întreg popor,

Când tu ai ofensat şi fraţi, şi mamă,

Să-ţi dea la fund c-un paloş mustrător.

 

Hei, frate Mircea, scoală-te din boală,

Nu adânci greşeala ce-ai greşit,

Mirarea sau durerea te înşală?

Dansezi stângaci pe-o muchie de cuţit.

 

Nu crede în minciunile ţariste,

Spre Bucureşti e singurul tău drum,

De nu, te vor zdrobi pe negre liste

Şenilele imperiului, oricum.

 

A nu minţi pe oameni la dezastru!

A nu ucide şansa unui neam!

A crede roşu, galben şi albastru,

Chiar dacă-i greu să fim precum eram.

 

Un râu ne garantează despărţirea,

Dar clopte de taină au bătut,

Iar Dumnezeu pentru-a grăbi Unirea,

Aruncă, dinspre cer, pământ, în Prut.

 

Priveşte, Mircea, neamu-ntreg tresare,

Există şi întoarcere, o ştii,

Şi mama are leacuri de iertare,

Să dea rătăcitorilor ei fii.

 

Când fraţilor din ţară

Li-i moale braţul ce ţi-ar sta îndemn,

Şi ţi-e puţină pâinea şi amară,

Dar a lovi în mama e nedemn.

 

Nici Stalin nu a fost mai rău ca tine,

Când ţi-ai permis minciuna s-o îngâni

Şi să proclami, cu lipsă de ruşine,

Că moldovenii tăi nu sunt români.

 

Tu poţi s-aduci armate şi imperii,

În eprubete să ne-mparţi pe toţi

Şi poţi să ne striveşti sau să ne sperii,

Să ne falsifici graniţele – poţi!

 

Ai dreptul să ne spui ce nu se poate,

Dar cât mai intră aer în plămân,

Noi, fraţii tăi, din cele două state,

Suntem acelaşi trist popor român.

 

Când iarna, frate Mircea, se petrece,

Priveşte, Dumnezeu, în sus, pe râu,

Aruncă-n Prut pământ, din cer, să-l sece,

Şi seamănă-n pământul proaspăt, grâu.

 

E şansa noastră să-l culegem, mâine,

Întinde mâna, holda s-o prefiri,

Din ce ne-a despărţit, să facem pâine,

La sărbătoarea noii Mari Uniri.

 

E românească viţa moldoveană,

Martirii, la ofensă, îţi răspund,

Ridică, Ştefan paloşu-n icoană,

Să te croiască, mustrător, la fund.

 

Te-ai supărat pe mine pentru-aceea,

Că nu am înţeles necazul tău,

Că ţi-am jignit (fără să vreau) femeia

Şi că s-a-nsingurat la Chişinău.

 

Şi, după toate, ce-ai făcut cu ţara?

Nu simţi în ce eroare ai căzut?

Se zbate-n spicul iernii primăvara

Şi-avem lucrări, în sus şi-n jos, pe Prut.

 

Eu numele nu ţi-l voi mai traduce,

Că snegurile-n rusă sunt zăpezi,

Dar tu coboară-ţi neamul de pe cruce

Şi dă-ne semn, să ştim în ce mai crezi.

 

Şi nu tăia acst popor în două,

Nu face zid pe Prut şi-n inimi şanţ,

Îţi este dat ce ne e dat şi nouă,

N-ai dreptul să trimiţi Moldova-n lanţ.

 

Şi nu-ţi rusifica poporul, frate,

E, şi aşa, prea lung acest pariu,

Nu mai greşi! Mai mult nu se mai poate,

Deşteaptă-te, Române. E târziu.

 

Hei, Mircea, dacă asta îţi prieşte

Şi astăzi vrei să te proclami stăpân,

Să ştii că poţi trăi moldoveneşte,

Dar un blestem fatal te urmăreşte,

Când vei muri, vei deveni român.

Tu vei redeveni, oricum, român,

Iar eu acelaşi frate îţi rămân

Şi te salut, român către român.

 

9 februarie 1994

 

 Din cartea Maluri de Prut de Adrian Păunescu, apărută Ed. Ştiinţa, Chişinău, 2013

 

  Coperta_Paunescu_Maluri-de-Prut.indd

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă și:

Document AUDIO// Adrian Păunescu recită DOINA lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu – ODĂ (în metru antic) recitată de Adrian Păunescu

 

20-01-2009, Cimitirul Central din Chişinău. Adrian Păunescu: „Iartă-ne, Grigore!” //VIDEO

„Rugă pentru părinţi” înălţată de Adrian Păunescu şi Ştefan Hruşcă

„Marii Clopotari”, In Memoriam poetului și patriotului Adrian Păunescu de Iuliana Gorea Costin

 

Două telegrame ale AȘM, care i-au prelungit viața lui Adrian Păunescu și l-au adus la Chișinău, ultima oară

DOC.// Discursul poetului Adrian Păunescu de Ziua Limbii Române 2010, la utima venire în Chișinău…

 

Tudor Gheorghe: „Basarabia pe Cruce” pe versurile lui Adrian Păunescu (cântec şi text)

„O singură Putnă” de Adrian Păunescu și Emilian Onciu (arhivă video Chișinău, 1 Decembrie 1995)

Adrian Păunescu şi Gil Ioniţă – „Capul de la Torda” (Capul lui Mihai Viteazu…)

Andrei Păunescu şi Tatiana Stepa: „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, versuri Adrian Păunescu

Cenaclul Flacăra, Vasile Şeicaru: „Trăiască România!” (v. A. Păunescu, muz. N. Alifantis)

 

Cenaclul „Flacăra”. Adrian Paunescu recită poezia „Mos Crăciun” (vs. Mos Gerilă) – 1983

PRIMUL videoCLIP al Studioului Flacăra Film: „Moş Crăciun” (vs. Moş Gerilă) cu Aurica Dicusară Basarabeanca

 

 

Sursa material: Flacăra TV & Film

Sursa foto: Flacăra TV / Agerpres.ro

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter