A fost reeditată „Cartea foametei” de Larisa Turea – mărturii despre genocidul basarabenilor în anii 1946-1947
Atrocităţi zguduitoare, destine frânte, umilite, documente din arhive şi mărturii ale supravieţuitorilor unei perioade cumplite din istoria noastră le descoperim în cea de a treia ediţie a volumului „Cartea foametei” de Larisa Turea. Lucrarea a apărut în 2021 cu sprijinul Ministerului Culturii al R. Moldova şi reprezintă, potrivit scriitorului şi istoricului român Ovidiu Pecican „o veritabilă investigaţie, o adevărată carte de sertar”.
Prima ediţie din „Cartea foametei” a apărut în 1991 şi a fost semnată de Larisa Turea şi de regretatul Valeriu Turea.
Ambii erau jurnalişti şi au activat în perioada de până la 1989, când au încercat să reconstituie filele unei istorii secretizate: foametea. Prima ediţie s-a epuizat într-un timp record, cea de a doua a apărut în 2008, iar cea mai completă, a 3-a ediţie, a văzut lumina tiparului în 2021. Toate au aceeaşi prefaţă, semnată încă-n 1991 de maestrul Ion Druţă.
„Ion Druţă, de fapt, a fost pentru noi o locomotiva. Editurile refuzau sa publice primul volum pentru că încă mai exista acea frică că va reveni Uniunea Sovietică şi legile ei, deoarece înfometarea este un instrument de umilire, dar şi de manipulare a populaţiei”, a menţionat scriitoarea Larisa Turea.
Din mărturiile supravieţuitorilor, Larisa Turea a ajuns la concluzia ca foarte multe devieri comportamentale ale basarabenilor îşi au rădăcinile în foamete.
„Pentru ca, de fapt, această umilire şi frica de a muri de foame, care este una dintre fricile fundamentale, cele mai îngrozitoare, persistă şi astăzi. Au fost schimbări de mentalitate, oamenii au coborât atât de mult pe această scară a evoluţiei încât s-a ajuns la cazuri de canibalism, iar despre asta nici până astăzi nu se vorbeşte, dar sunt multe documente de arhivă care atestă aceste lucruri”, a mai adăugat autoarea.
Deosebit de gravă a fost situaţia în sudul Moldovei, în autonomia găgăuză, la Avdarma, unde exista şi un memorial al foametei şi un compartiment amplu în muzeul satului. „În acest muzeu am găsit documente, certificate de deces care nu există nicăieri despre copii care au murit de distrofie. Pentru că cauza morţii era camuflată, nu se scria nici că a fost mâncat de consăteni, s-a întâmplat un caz la Avdarma, au mâncat o fetiţă de cinci ani şi nici nu se scria distrofie”.
Potrivit istoricilor, în perioada 1946-1947 au murit de foame peste 200 de mii de oameni.
Larisa Turea lucrează în prezent la o nouă carte despre destinul zbuciumat al unui mare şi uitat actor, Dumitru Caraciobanu.
TVM, Mesager: Larisa Turea a lansat a treia ediţie a volumului „Cartea foametei”
Flacăra TV & Film recomandă şi:
PREMIERĂ la Iași! Spectacolul SECETA ROȘIE (foametea `46-`47) în regia lui Petru Hadârcă
DOCument VIDEO// Filmul „Să nu ne răzbunaţi” – mărturii despre crimele ruso-comuniste din Basarabia
Crimele comunismului ruso-sovietic. Filmul „Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941” // TVR, 2014
Aurica Basarabeanca: „De noi depinde” (ai noştri bunei prin siberii…)
Basarabeanca – „Basarabie, nu plânge!”
Sursa material: Moldova 1 TV / Silvia Hodorogea
Sursa foto: capturi video
Sursa video: Moldova 1 TV
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md
